Atingerea mâinii Maestrului

        

Era sfarâmata, zdrobita, iar la licitatie

Adjudecatorul s‑a gândit ca nu se merita

Pentru vechea vioara sa faca multa agitatie,

Dar a ridicat‑o cu un zâmbet.

“Cine liciteaza, prieteni?”, striga.

“Cine porneste licitatia?”

“Un dolar, un dolar. Apoi doi! Numai doi?

Doi dolari, cin’ da trei?”

Trei dolari o data; trei de doua ori;

Trei de trei ori …”

Dar nu!

Din fundul salii, un barbat cu par sur

Vine în fata si ridica arcusul.

Scuturând praful de pe vechea vioara

Si îtinzându‑i slabitele coarde,

Cânta îngereste o placuta cântare.

Muzica înceta, iar adjudecatorul,

Cu o voce înceata, raspunse:

“Cine cât da pentru vechea vioara?”

Si o ridica în sus de arcus.

“O mie de dolari

si cine da doua?

Doua mii! Si cine da trei?

Trei mii odata, trei mii de doua ori,

Trei mii de trei ori. Adjudecat!”, spuse el.

Oamenii s‑au bucurat, dar unii‑au strigat:

“Nu întelegem. Ce s‑a schimbat?

Ce a scumpit‑o?” Si raspunsul veni:

“Atingerea mâinii maestrului.”

În fata multimii un om e vândut,

Cu viata bucati, sfarâmat si zdrobit.

E vândut ieftin, pe aproape nimic,

Ca acea prafuita si veche vioara.

O viata distrusa, caminul distrus,

Si el merge‑n gol, nu se schimba.

Se‑adjudec‑o data, de doua ori chiar;

De trei ori, aproape ca‑i dat.

Dar vine Maestrul, si nebunii de oameni

Nu înteleg, nicicând nu‑nteleg

Valoarea unui suflet si schimbarea produsa

De atingerea mâinii Maestrului.

“Fiecare dintre noi este ca acea vioara veche. Niciunul nu a scapat nesfarâmat de pacat. Cu totii avem un dusman care încearca sa ne vânda ieftin. Dar Maestrul vine pentru fiecare dintre noi. Vine pentru mame, pentru tati, pentru bunici, pentru matusi, pentru unchi, pentru tineri si pentru copiii de toate vârstele. Vine pentru tine. Tot ceea ce îti cere El este sa te asezi fara rezerve în mâinile Lui si sa‑L lasi sa fie Maestrul tau.

El asteapta sa faca acelasi lucru si pentru tine! Nu vrei sa‑L lasi pe Maestru sa apuce arcusul emotiilor, dorintelor, gusturilor, poftelor si pasiunilor tale ca sa le ajusteze si sa le curateasca? Nu vrei sa‑L lasi sa stearga praful de pe ideile si conceptiile tale si sa scoata la iveala frumusetea pe care a intentionat El s‑o ai de la început? Nu vrei sa‑L lasi sa‑ti acordeze coardele reactiilor tale vizavi de ceilalti? Nu vrei sa‑L lasi sa‑ti conduca viata pentru a “orchestra” lucrurile în  viata ta?

Daca vei face astfel, El va cânta o melodie pe coardele profunde ale inimii tale, care va plana ca un vultur peste lipsa de armonie si confuzia eului. El va aduce în viata ta frumusetea la care nu visai vreodata, pentru ca cei care‑L slujesc pe Maestru îsi vor înnoi puterea. Vor zbura ca vulturii peste imboldurile pacatului.  (vezi Isaia 40:31)”